SMARTreports.app<\/a>, topul pierderilor \u00een 2024 este dominat de British-American Tobacco, companie care a raportat un minus de 1,8 miliarde de lei. Pe locul doi se situeaz\u0103 Liberty Gala\u021bi, cu pierderi de 1,6 miliarde de lei, urmat\u0103 de Orange Romania, cu 863 de milioane.<\/p>\n\u00cen anii preceden\u021bi, liderii au fost diferi\u021bi: \u00een 2023, Liberty Gala\u021bi a \u00eenregistrat cea mai mare pierdere, de 2,2 miliarde de lei, iar \u00een 2018 primele locuri erau ocupate de Complexul Energetic Hunedoara \u0219i Complexul Energetic Oltenia, cu pierderi de peste un miliard de lei fiecare. Telekom Romania Mobile figura atunci \u00een top cu un minus de 661 de milioane de lei.<\/p>\n
Pe segmentul cifrei de afaceri, Rompetrol Rafinare r\u0103m\u00e2ne constant compania cu cea mai mare activitate comercial\u0103 aflat\u0103 pe pierdere \u00een tot intervalul analizat. Profi Rom Food continu\u0103 s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00eentre firmele mari care opereaz\u0103 neprofitabil.<\/p>\n
Sectorul construc\u021biilor conduce deta\u0219at la pierderi<\/strong><\/p>\nLa nivel de cod CAEN, 4120 – construc\u021bii de cl\u0103diri reziden\u021biale \u0219i nereziden\u021biale – genereaz\u0103 \u00een 2024 cea mai mare pierdere cumulat\u0103, aproximativ 3 miliarde de lei. Este \u0219i domeniul cu cele mai multe firme pe pierdere: 19.135 de companii.<\/p>\n
Transporturile rutiere de marf\u0103 (4941) se situeaz\u0103 pe locul al doilea ca num\u0103r de companii neprofitabile, cu aproape 17.000 de firme, iar comer\u021bul nespecializat cu am\u0103nuntul (4711) dep\u0103\u0219e\u0219te 15.000 de companii \u00een dificultate.<\/p>\n
Aceste trei sectoare concentreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 peste 50.000 de firme cu rezultat negativ, reprezent\u00e2nd o parte considerabil\u0103 din totalul companiilor afectate.<\/p>\n
Bucure\u0219tiul r\u0103m\u00e2ne epicentrul financiar al pierderilor<\/strong>
\nAnaliza teritorial\u0103 arata diferen\u021be semnificative. Bucure\u0219tiul cumuleaz\u0103 pierderi de 20,7 miliarde de lei, ceea ce reprezint\u0103 aproape 40% din pierderea total\u0103 la nivel na\u021bional. Capitala are \u0219i cele mai multe firme pe minus: 67.677.<\/p>\nJude\u021bele Prahova (3,2 miliarde) \u0219i Ilfov (aproape 3 miliarde) completeaz\u0103 podiumul, \u00een timp ce Cluj \u0219i Ilfov dep\u0103\u0219esc fiecare pragul de 19.900 de companii cu pierdere. \u00cen multe dintre aceste zone, structura economic\u0103 este format\u0103 din sectoare intens concuren\u021biale, unde marjele sunt mici, iar presiunea costurilor este ridicat\u0103.<\/p>\n
Tendin\u021ba general\u0103: mai multe companii pe minus, pierderi mai mari, impact economic mai amplu<\/strong><\/p>\nEvolu\u021bia ultimilor ani indic\u0103 un trend constant ascendent al pierderilor financiare ale companiilor din Rom\u00e2nia, at\u00e2t ca num\u0103r, c\u00e2t \u0219i ca valoare. Cre\u0219terea costurilor opera\u021bionale, volatilitatea din energie \u0219i transport, presiunile fiscale \u0219i competitivitatea ridicat\u0103 afecteaz\u0103 \u00een mod vizibil performan\u021ba financiar\u0103 a unei p\u0103r\u021bi largi din mediul privat.<\/p>\n
Datele subliniaz\u0103 o provocare structural\u0103: num\u0103rul companiilor neprofitabile cre\u0219te mai repede dec\u00e2t num\u0103rul companiilor profitabile, ceea ce poate crea tensiuni pe termen mediu \u00een investi\u021bii, ocuparea for\u021bei de munc\u0103 \u0219i capacitatea firmelor de a sus\u021bine proiecte noi.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mediul de afaceri rom\u00e2nesc traverseaz\u0103 un nou v\u00e2rf al companiilor neprofitabile. Din cele aproximativ 920.000 de firme care au depus bilan\u021bul pentru anul fiscal 2024, peste 325.000 au \u00eencheiat anul pe pierdere, arat\u0103 datele disponibile. Num\u0103rul companiilor cu rezultat negativ este semnificativ mai mare dec\u00e2t \u00een 2023, c\u00e2nd au fost raportate 283.000, \u0219i aproape dublu…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":13705,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,13],"tags":[],"class_list":["post-13704","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate","category-comunicate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13704","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13704"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13704\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13706,"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13704\/revisions\/13706"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13705"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/obiectiv-valcean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}